Autorii noștri preferați și cărțile care i-au format – Philippa Gregory

Postarea de astăzi inaugurează o nouă serie pe blog, în care vă voi prezenta cărțile care le-au marcat viețile autorilor noștri preferați și cum acestea i-au inspirat și le-au atins viețile sau i-au format ca oameni și scriitori.

În această săptămână vom explora care sunt cărțile preferate ale autoarei de ficțiune istorică Philippa Gregory.

Această autoare de 30 de ani scrie ficțiune istorică și este foarte cunoscută pentru romanele sale bestseller “Surorile Boleyn” și “Regina Albă”.

10 milioane de copii ale cărților ei au fost vândute până acum, iar ultimul roman scris de aceasta se intitulează Dark Tides.

Voi include în cele ce urmează fragmente din interviurile pe care aceasta autoare le-a dat diferitelor publicații online.

Cum ți-au schimbat cărțile viața?

Cărțile au avut un impact major în viața mea. Mereu mi-a plăcut să citesc. Mama mea era o jucătoare de tenis acerbă, așadar eu mi-am făcut o rutină din a merge la bibliotecă în fiecare sâmbătă după-amiază, în timp ce ea juca tenis. Citeam acolo o carte și împrumutam alte trei pentru acasă.

De asemenea, îmi amintesc cum am stat la pat o iarnă întreagă din cauza unei răceli, timp în care am citit orice îmi cădea în mână.

Indiferent dacă citesc sau scriu o carte, intru adânc în poveste și simt o legătură foarte puternică cu personajele mele. Mi-e dor de ele când termin, apoi am plăcerea să recitesc și, dacă este propria mea lucrare, să rescriu.

Încă mă simt incredibil de norocoasă că găsesc o imensă bucurie în scris. Cărțile, după părerea mea, sunt cea mai accesibilă formă de artă din lume.

Spune-ne despre cartea favorită a copilăriei tale…

Cartea mea preferată de când eram în stare să citesc povești mai lungi era Căluțul alb de Elizabeth Goudge. Aceasta este o carte grozavă de aventuri cu acțiune plasată în epoca victoriană, un amestec de fantezie și ficțiune istorică. Aceasta spune povestea moștenitoarei unei moșii victoriene ale cărei terenuri includ o pădure misterioasă și forțe ale răului.

Moștenitoarea trebuie să învingă forțele malefice și să-și recâștige moșia. Cred că această carte este un clasic pe care toți copiii ar trebuie să o citească.

Așa a început dragostea mea pentru ficțiunea istorică, cartea aceasta a devenit și favorita copiilor mei. O voi citi nepoților mei când vor fi puțin mai mari – are câteva pasaje înfricoșătoare!

Care este cartea ta preferată din toate timpurile?

Am atâtea cărți preferate, încât îmi este greu să aleg doar una, însă una dintre lecturile mele preferate este Middlemarch de George Elliot. Aceasta conține caractere feminine proeminente, cu personalități puternice ce inspiră.

Romanul este de dens, profund și mișcător, ca un instantaneu al unui întreg oraș de provincie într-un timp al marilor schimbări.

Care este cartea pe care ți-ai fi dorit să o fi scris?

Mi-aș dori să fi scris toate cărțile lui Jane Austen, cu siguranță și pe cele ale lui EM Forster. Am o bibliotecă plină de romane clasice pe care mi-ar fi plăcut să le scriu, fiecare dintre ele sunt perfecte din punct de edere a stilului și a limbajului.

Toate acestea mi-au modelat cariera de scriitor. Citirea unor romane bune este singurul sfat pe care îl dau oricui dorește să devină autor. Atât în cazul lui Austen, cât și al lui Forster, scriitura debordează de simplitate, propozițiile sunt cu adevărat transparente.

Nu există nimic grandios sau pompos în stilul lor, iar acest lucru face ca romanele lor să pară simple când, de fapt, sunt complexe. Mă gândesc la Austen, în special, ca fiind pionera unui stil de scriere deosebit de „englezesc”.

Ce carte crezi că ar trebui să fie citită de toată lumea?

Romanele sunt o formă de artă, la fel de mult ca poezia sau opera. Deci nimeni nu ar trebui să fie obligat să citească ceva anume- trebui să citești ceva doar pentru bucuria de acestui act.

Cărțile sunt pentru plăcere, o plăcere cu adevărat elevată, care angajează mintea și emoțiile și chiar sufletul. S-ar putea să înveți din ele, ceea ce este întotdeauna un lucru bun.

Cărțile mișcătoare și educative, care ar putea promova pacea și toleranța sunt multe: una dintre preferatele mele ar fi Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne, este despre groaza Holocaustului. De asemenea, aș recomanda orice carte scrisă de marele umanist. John Steinbeck, în special cea mai puțin cunoscută al acestuia “A fost odată un război”.

Care este cartea care te-a ajutat să treci printr-o perioadă grea?

Când ne luptăm cu durerea de aici și acum, un roman ne poate duce într-un alt loc și timp și chiar dacă povestea de acolo este dureroasă sau dură, arta scriitorului îi conferă o semnificație, o morală și o frumusețe care lipsesc adesea din viețile noastre.

Un scris frumos oferă oricărei experiențe de viață o semnificație și un sens, pentru că atunci când ne luptăm și suferim, totul pare lipsit de sens.

Am recitit Marea, marea a lui Iris Murdoch. Este o carte despre lupta umană de a fi alături de persoana iubită, chiar și atunci când știi că acest act este imposibil. În același timp, este o poveste profund captivantă despre un regizor de teatru care se retrage la pensie la o casă lângă mare.